La scurt timp după moartea martirilor Apphian și Ulpian, dușmanii adevărului divin și creștin au pus mâna pe Aedesius, fratele lui Apphian. După ce a făcut multe mărturisiri excelente pentru numele Domnului, a fost condamnat să fie trimis ca sclav în minele din Palestina.

În cele din urmă, când s-a întâmplat să vadă, în orașul Alexandria, cum proconsulul pronunța sentința de moarte împotriva creștinilor și uneori făcea ca numeroasele nedreptăți să fie îngrămădite asupra persoanelor în vârstă, împreună cu alte răutăți practicate de el, el a intrat cu îndrăzneală în curte la judecător și l-a mustrat în mod deschis din cauza sentințelor nedrepte și rele pe care le pronunța asupra creștinilor nevinovați. Pentru aceasta a fost chinuit în modul cel mai nemilos, dureri pe care le-a îndurat cu blândețe și nu mai puțină stăruință. Apoi a fost aruncat în mare și înecat, așa cum se făcuse cu fratele său. Vezi cărțile citate în martiriul lui Apphian și Ulpian.

Notă

Această relatare a fost extrasă din cartea Oglinda Martirilor, publicată în anul 1660 de Thilemann J. van Braght, disponibilă în domeniul public.

Scopul publicării nu este pentru a susține învățăturile pe care martirii prezentați le-au urmat (care de cele mai multe ori sunt necunoscute).

Am avut în vedere doar relatarea istorică despre suferințele și martirajele la care au fost supuși cei ce au dorit să-l urmeze pe Hristos și care nu și-au iubit viața.

Scopul nostru este să încurajăm pe cei ce vor să trăiască o viață de biruință cu Hristos.