La o anumită dată, pe care nu am reușit să o stabilim cu exactitate, un băiat pe nume Jacques Dosie, a fost închis la Leeuwaerden, în Friesland, pentru adevărul sfintei Evanghelii. Se spune că nu avea decât vreo cincisprezece ani; dar Dumnezeu, făcătorul de minuni, prin Duhul Sfânt, și-a manifestat puterea prin acest micuț și și-a desăvârșit lauda din gura acestui copil. Matei 21:16; Ps. 8:2. Căci, cu o anumită ocazie, când domnul și doamna de Friesland, împreună cu mulți nobili și doamne, erau adunați la Leeuwaerden, l-au chemat pe Jacques înaintea lor, au stat de vorbă cu el și l-au examinat, pentru a vedea dacă era contaminat de vreo erezie. Dar credinciosul Dumnezeu, conform promisiunii sale (Luca 21:14; Matei 10:19; Marcu 13:11; Luca 12:11), i-a dat o gură și o înțelepciune, cărora ei nu au putut să li se împotrivească sau să le stingă în nici un fel.

Astfel s-a ajuns ca, după câteva cuvinte, domnul de Friesland a plecat, pentru că oamenii îl așteptau; dar doamna de Friesland, mișcată de compasiune, se pare, a vorbit cu el, întrebându-l de ce el, care era încă atât de tânăr, era atât de aspru întemnițat și legat.

Jacques a răspuns: „Acest lucru a fost făcut doar pentru că eu cred în Hristos, ader doar la el și nu-l voi părăsi în nici un fel.”

Doamna l-a întrebat: „Nu cumva faci parte din norodul care se rebotează, săvârșesc atâtea rele în țara noastră, se răzvrătesc, aleargă împreună și spun că sunt împrăștiați din cauza credinței și se laudă că sunt biserica lui Dumnezeu, deși sunt un grup de răi și provoacă o mare tulburare în popor?”.

Jacques: „Doamna mea, nu cunosc niciun popor răzvrătit și nici nu mă număr printre ei; dar am prefera mai degrabă, conform învățăturilor Scripturii, să-i ajutăm și pe dușmanii noștri, să-i satisfacem, dacă le este foame și sete, cu mâncare și băutură și să nu ne împotrivim în niciun fel cu răzbunare sau violență.” Rom. 12:20,17; Mat. 5:39.

Un altul a spus: „S-ar vedea, dacă ați avea puterea.”

Jacques a răspuns: „O, nu, doamna mea, credeți; dacă ar fi fost îngăduit între noi să ne împotrivim răului cu sabia firească, să știți că nu șapte oameni m-ar fi adus aici și m-aș fi ferit de mâinile voastre, căci ar fi existat puterea de a o face”.

Doamnă: „Știu că există astfel de secte, care sunt foarte rele și ucid oamenii, dar au și bunurile și soțiile lor în comun.”

Jacques: „O, nu, doamna mea, suntem acuzați pe nedrept de aceste lucruri rele și se caută astfel prilejul pentru a ne persecuta; dar trebuie să suferim și să îndurăm toate acestea cu răbdare.” Mat. 5:11; Fapte 21:38; 2 Tim. 2:3.

Doamna: „Nu a fost poporul tău cel care, cu mare dezonoare, a luat armele împotriva guvernului la Amsterdam și Muenster?”

Jacques: „O, nu, doamna mea; pentru că acei oameni au greșit foarte mult; dar noi considerăm că este o doctrină a diavolului să încercăm să ne împotrivim autorităților prin sabie și violență exterioară și am prefera mai degrabă să suferim persecuția și moartea din partea lor, împreună cu tot ceea ce ni se impune.” Rom. 13:1; 1 Pet. 2:13; Tit. 3:1.

Doamnă: „Cu toate acestea, ți se impută ție, iar cei care fac scandal fac foarte mult rău; totuși, eu cred ceea ce spui în legătură cu asta.”

Jacques: „Doamna mea, nu citim oare multe despre acest personaj, despre cum oamenii răi îi vorbeau de rău pe apostoli înșiși și întreaga trupă de creștini și, prin multe lucruri rele, căutau să incite autoritățile să se răzbune pe ei, deși totul era fals?” Faptele Apostolilor 28:22; 24:5; Luca 2:34.

Doamnă: „Nu crezi că sunt blestemați toți cei care nu sunt botezați în felul tău?”.

Jacques. „O, nu, doamna mea, pentru că judecata în această privință aparține doar lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele sale, așa cum reiese clar din multe locuri din Sfintele Scripturi. În plus, apa nu are puterea de a ne curăța de păcat, așa cum spune Petru, ci este doar un semn al ascultării depline.” 1 Petru 3:21; Mat. 3:15.

Doamnă: „Când ești botezat, spune-mi, mai poți păcătui?”.

Jacques. „Da, doamna mea, pentru că acest lucru reiese foarte clar din cuvintele lui Pavel; întrucât suntem încăîmbrăcați într-un trup slab și păcătos și păcătuim în multe lucruri. Rom. 7:14,18; Gal. 5:17; Ieș. 3:2. Dar trebuie să-l răstignim și să-l mortificăm în mod constant și să nu practicăm sau să împlinim faptele cărnii; altfel, dreptatea lui Dumnezeu ne va condamna la moarte veșnică.”

Doamnă: „În ce anume mai aveți încă divergențe cu inchizitorul, dați-mi voie să aud o dată?”

Jacques: „Doamna mea, pentru că nu voi accepta în nici un fel doctrina lui, dacă nu-mi va dovedi mai întâi în mod clar că ea este în toate privințele în acord cu cuvântul lui Dumnezeu; altfel se străduiește în zadar; căci credința mea se întemeiază doar pe cuvântul pur al lui Dumnezeu. În ceea ce privește practica botezului copiilor, noi o contrazicem cu rațiunea, deoarece nu este o poruncă a Dumnezeului Atotputernic, ci mult mai degrabă o invenție a oamenilor, întrucât copiii nu au nici cea mai mică cunoaștere sau discernământ despre ceea ce este cerut sau cuprins în botez. Dar Hristos, în dragostea Sa pentru acești nevinovați, le-a făgăduit împărăția lui Dumnezeu prin har, fără să ceară niciuna dintre aceste condiții. Matei 19:14; Marcu 10:14; Matei 18:3. Doamna mea, constat că papismul este infectat cu multe alte erori în afară de aceasta; pentru că ei caută să-L facă pe Hristos să vină în pâine, sau ca pâinea să se transforme în carnea și sângele Său; ceea ce noi nu credem în niciun caz, ci considerăm că este o eroare și o absurditate extrem de gravă. Dar noi credem că Hristos s-a înălțat cu adevărat la cer și că șade la dreapta Tatălui Său. Marcu 16:19; Luca 24:51; Fapte 1:9. Astfel, noi nu credem că există vreo mântuire în creația lor, în slujbă, în purgatoriu, sau în oricare dintre serviciile lor pentru morți și în toate invențiile omenești asemănătoare, dintre care au un număr mare, și toate acestea nu sunt recunoscute nicăieri în Sfintele Scripturi, ci sunt excluse din ele. Gal. 1:14; 1 Tim. 4:2. Dar, dimpotrivă, noi Îl chemăm pe Dumnezeu și ne căutăm mântuirea în El, și nu în vreo ființă, pentru a nu corupe slava lui Dumnezeu și a nu o da vreunei făpturi a Lui.” Ier. 13:16; Ios. 7:19.

După ce a venit provincialul, a început să vorbească și a spus: „Nu credeți în sacramentul pe care Hristos însuși l-a instituit?”

Jacques: „Domnul meu, Pavel spune că pâinea este frântă în amintirea lui și că paharul de binecuvântare este împărtășirea cu sângele lui Hristos.” 1 Cor. 11:24; 10:16. Astfel și-a încheiat cuvintele.

Doamna: „Consider că acesta este cel mai rău lucru la tine, faptul că nu vrei să îi botezi pe copii; pentru că toată Germania și fiecare regat consideră că ceea ce faci tu este o erezie.”

Jacques: „Doamna mea, este adevărat că suntem disprețuiți pretutindeni și, ca și trupa apostolică, suntem vorbiți de rău în toată lumea; dar să nu credeți că astfel de oameni vor pieri în ziua de apoi.” 1 Cor. 4:9; Mat. 5:11; 2 Pet. 2:2.

Doamna: „Dragul meu copil, iată, te rog, treci de partea noastră și pocăiește-te, și vei scăpa de acest necaz, iar eu promit că îți voi asigura eliberarea.”

Jacques: „Doamna mea, vă mulțumesc foarte mult pentru afecțiunea și favoarea pe care mi-o acordați; dar nu-mi voi schimba credința, pentru a face pe placul unui muritor, decât dacă mi se va dovedi cu ajutorul Scripturilor că greșesc; căci m-am dăruit în întregime lui Dumnezeu, pentru a-i fi prieten, și prin aceasta sper să trăiesc și să mor.” Galateni 1:10; Fil. 3:8; Ioan 15:14.

Doamna: „Fiul meu, iată această mulțime de oameni; am compasiune pentru tine și te implor, pocăiește-te de botezul tău și nu mai rămâne atât de încăpățânat; dacă tu, un copil atât de tânăr, ai muri pentru această cauză, ar fi o cruce grea pentru inima mea; de aceea, ai grijă să fii eliberat și să poți pleca acasă.”

Jacques: „Doamna mea, nu văd că există vreo crimă în botezul meu, întrucât eu aici nu am urmat propria mea instituție, ci instituția sfântă a Domnului nostru Isus Hristos; dacă aș fi putut găsi o altă cale mai bună spre împărăția lui Dumnezeu, nu s-ar fi întâmplat așa ceva, căci am fost înclinat din toată inima mea să-L caut pe Domnul Dumnezeul meu.” Isaia 56:6.

Doamna: „Dacă ar trebui să greșească cu toții, atâția oameni învățați care au fost înaintea ta; îndrăznești să fii atât de îndrăzneț?”

Jacques: „Doamna mea, în Israel, patru sute de profeți erau împotriva singurului Mica, singurul care a spus adevărul și care a fost ținut întemnițat cu pâine și apă, lucru pe care regele Ahab l-a experimentat în suferința sa, dar prea târziu.” 1 Regi 22:27; 2 Cronici 18:5.

Doamna a spus în cele din urmă: „Găsesc multe lucruri bune în tine; dar consider că cea mai mare greșeală a ta constă în botezul tău, care nu mi se pare a fi de la Dumnezeu.”

În acest fel, ea l-a adus înaintea ei de multe ori; dar cum el, tânăr în vârstă, dar bătrân în cunoașterea lui Isus Hristos (Înțelepciunea 4:8; 1 Corinteni 14:20), își clădise temelia pe stânca Isus Hristos, a respins cu vitejie toate uneltirile subtile ale lui Satana – fie că constau în multe amenințări severe, fie în promisiuni frumoase ale împărăției acestei lumi (Mat. 4:8) – cu sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu; și, cum nimic nu l-a putut determina să-L părăsească pe Hristos, a fost condamnat la moarte de către conducătorii întunericului acestui veac (Ef. 6:12), și astfel a mărturisit și a pecetluit credința adevărată a adevărului cu moartea și sângele său și, prin har, a obținut cununa gloriei veșnice.

Referitor la acest lucru, vezi un imn din Harap Gulden Harp, care începe: Tot Leeuwaerden op eenen dagh.

Notă

Această relatare a fost extrasă din cartea Oglinda Martirilor, publicată în anul 1660 de Thilemann J. van Braght, disponibilă în domeniul public.

Scopul publicării nu este pentru a susține învățăturile pe care martirii prezentați le-au urmat (care de cele mai multe ori sunt necunoscute).

Am avut în vedere doar relatarea istorică despre suferințele și martirajele la care au fost supuși cei ce au dorit să-l urmeze pe Hristos și care nu și-au iubit viața.

Scopul nostru este să încurajăm pe cei ce vor să trăiască o viață de biruință cu Hristos.